Ce nostalgii aduce toamna
Nu simți câtă nevoie am... și ce nevoie am de gura-ți,
Câtă dorință de extaz și cât de mult doresc să-mi fii?
Mă înfioară depărtarea și peste frunze nu e umbra-ți,
Să-mi amintească miezul zilei în miezul nopților târzii.
*
Nu simți câtă nevoie am... și ce nevoie am de mâna-ți,
Să-i simt tandrețea de mătase ș-atingerea de catifea?
Mă înfioară depărtarea, când ziua-mi este fără ziua-ți,
Ce surdă este noaptea asta, oricât i-aș cere să te dea...
*
Nu simți câtă nevoie am... și ce nevoie am de totu-ți,
Ce fac cu toamna-mi fără tine... fără făptura adorată?
Mă înfioară depărtarea, ce doare pasul fără mersu-ți,
Ce noapte fără de culoare, ce dor îmi e de tine toată!
*
Câtă dorință de extaz și cât de mult aș vrea să-mi fii,
Ce nostalgii aduce toamna... în miezul nopților târzii!
poezie de Ion Apostu (1 octombrie 2016)
Adăugat de dory58

Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre noapte
- citate de Ion Apostu despre noapte
- poezii despre dorințe
- citate de Ion Apostu despre dorințe
- poezii despre toamnă
- citate de Ion Apostu despre toamnă
- poezii despre timp
- citate de Ion Apostu despre timp
- poezii despre miezul zilei
- poezii despre miezul nopții
- poezii despre frunze
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.