Nu mai vrem...
Nu mai vrem nefericire
Destul ne-am chinuit în lut
Am acceptat o moștenire
Când am venit la întâlnire
Cu Cel ce soarta ne-a țesut.
Nu mai vrem vreo legătură
Cu terestrele puteri
Ne-a-nrobit vechea structură
Ce-a fost ruptă de Scriptrură
Și de tainice-nvieri.
Nu pot pașii să străbată
Drumuri fără țel precis
Nu mai vrem viață-mbrăcată
În veșmânt cu neagră pată,
Desprinsă de Paradis.
Nu mai vrem o "împlinire"
Pătrunsă de unde reci
Ci cu sfântă mulțumire
Îl urmăm pe-al nostru Mire
Pe spinoasele poteci.
Chiar de-ar fi să ne propună
Milioane și comori
Vine dorul să ne spună
Că dincol' de stele, lună
Sunt superbe sărbători.
Nu mai vrem încătușare
Într-o lume ce dă scrum
Ci culegem perle rare
Mergem la cerești izvoare
Spre himere? Nicidecum!
Viața noastră alta este
De când a venit la noi
Fiul să ne-aduc-o veste
Și prin fapte să ateste
Că e sprijin în nevoi.
Nu mai vrem încununare
Cu buchete de urzici
Am ieșit din înnoptare,
Ne-a pătruns o sfântă stare,
Cu Isus suntem amici.
poezie de George Cornici din Nuanțe stelare (7 noiembrie 2015)
Adăugat de Micheleflowerbomb
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Nu este introdusă data nașterii pentru George Cornici. [Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre timp
- poezii despre sărbători
- poezii despre stele
- poezii despre sfinți
- poezii despre sfințenie
- poezii despre rai
- poezii despre prietenie
- poezii despre perle
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.