Mănăstirile Bucovinei

Am mers prin Bucovina-n cercetare
Cu soaţa mea pe post de scutier,
Dorind să aflu mănăstirea-n care
Mă pot apropia mai mult de cer.

Am fost la Putna, mănăstirea unde
E-o lespede de piatră şi-un mormânt;
Acolo rădăcini de neam, profunde,
Sunt răsădite de Ştefan cel Sfânt.

La Probota am mai făcut o haltă,
Să-l văd pe Rareş Vodă-nmormântat;
La Dragomirna, zveltă şi înaltă,
Speram s-ajung de cer apropiat.

Am fost la Solca şi la Slatina,
La Arbore, la mândra Suceviţă
Şi am citit înscrisă datina
La Râşca: "Vă rog bateţi în tochiţă!"

Aflasem cu uimire că semeţul
Artist îşi prevenise tot poporul:
Humorul, Moldoviţa, Voroneţul
Formează împreună tricolorul.

La Voroneţ, albastrul cel curat
Şi limpede, m-a îndemnat să sper
Că n-oi ajunge-n viaţă niciodat'
Mai mult de-atât, apropiat de cer.

Dar am ajuns, în fine, la Humor,
La Festivalul pentru condeierul
De epigrame, versuri şi umor...
Cu zâmbete se luminase cerul

Şi-aflai pe dată care-i ţelul meu,
Că-n viaţa asta, cât ar fi de hâdă,
Privind de sus, chiar şi lui Dumnezeu
Îi place uneori să mai şi râdă.

poezie de Dan Norea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!