Tu
Tu ești visarea de demult
ești minunata mea poveste
din toată-nrămurarea clipei
să strig că nemurirea este!
Tu ești azurul și ești zborul
gondolele stau în plutire
iar menestreii la castele
coboară lacrimi in rostire.
Nu m-ai știut acum mă cauți
si mă găsești în ore calme
in curcubee și-n amurguri
in roua din antice palme.
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.