Totul e posibil
Ar putea să vină muntele la mine
Și deșertul și pădurile și râul,
As putea să vin si eu la tine
Și să rup din zare țarcul, frâul
Ar putea sa vina sfinxul nemișcat,
Cu nedescifrate simțăminte,
Aș putea să stau într-un palat
Construit din apă și cuvinte.
Ar putea sa vina și-nțelesul,
Taina galaxiei, nepătrunsul,
Atlantida și Hiperboreea,
Să fiu eu cel ce vă dă răspunsul
Ai putea să vii de partea mea,
Când în sfere muzici se desfac,
Inima-i hrănita de o stea;
Infinituri, nu mai pot să tac!
poezie de Ilorian Păunoiu
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre vinovăție
- poezii despre râuri
- poezii despre păduri
- poezii despre posibilitate
- poezii despre palate
- poezii despre muzică
- poezii despre munți
- poezii despre infinit
- poezii despre deșert
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.