Sincronic...
Clipe crude și coapte
De la zi până-n noapte,
Lumini faste și-obscure
Între vin și prescure,
Rădăcină-adâncită
Viața-abia încolțită,
Semne primordiale
Date fundamentale...
Universul așterne
Stranii cicluri eterne,
Fără colțuri și rame
Fără limite-n game,
Sărăcie avută
Într-o lume cernută,
Doar speranțe aparte
Despre ieri, despre moarte...
Cenușiu înspre verde
Ce nimic nu se pierde,
Și verde spre cenușiu
Ce-a fost... va fi... am să știu!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (1 septembrie 2016)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.