Primul clopoțel
E toamnă, prichindeii se adună
Și sunt cuprinși de nerăbdare
C-un buchet de flori în mână
Așteaptă o doamnă învățătoare.
Veniți cu părinți sau bunici
Își întâlnesc prietenii de-acasă.
Și află plini de uimire, aici
Că vor fi colegi de clasă.
Ce râsete... ce mare gălăgie,
Emoțiile-s deja uitate.
În jur vezi doar armonie,
Boboci cu ghiozdane-n spate.
Dar gata, clopoțelul sună
Elevii din loc se urnesc
Holul școlii din nou răsună
Și în clase-acum pășesc.
Banca pe ei îi așteaptă
Nerăbdătoare, cu un dar,
Iar bobocii se îndreaptă
Către bătrânul abecedar.
poezie de Alina-Georgiana Drosu (19 august 2016)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Votează! | Copiază!
1 Horvath Amalia Andreea [din public] a spus pe 6 martie 2019: |
| Este foarte frumos 😘😘 |