Gravitații vegetale
Cu fața spre pământ, dar și spre stele,
cuprinse de o caldă-nfiorare, se-mbracă
fructele în înserare, se-adună-n carnea lor
de catifele.
Sfielnica și rodnica lucrare, știută,
neștiută chiar de ele, cercei atârnă
crengilor, inele și licărul seminței viitoare.
Le zuruiește parcă într-o sită, pe
văile-n rotire-ncetinită. pămîntul
mare, ploile și vîntul,
nici cea mai dulce și neprihănită povară-n
orice an nedezmințită văzduhu-
ngreunându-l, luminându-l...
sonet de Grigore Hagiu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.