Visul frumos în toamna ce apare
Te-am văzut când tu nu mă vedeai
În dialogul clipelor senine,
Mă ascundeam de tine în suspine
Când veselie lumii împărțeai.
Îmi răspundeai ca pasărea în zbor
Cu infinitul strâns sub o aripă,
Te vedeam supusă într-o clipă
Săgeții argintii a Zeului Amor.
Nu credeam să împărțim voios
Fructul iubirii dulci, înălțătoare,
În cuibul vieții aspru, luminos.
Acum ești marea mea încununare,
Ești inima, ești visul meu frumos,
În toamna lumii ce apare-n zare!
sonet de Marin Moscu
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.