Viață
O coajă de pâine și-un scurt surâs cât ține-o clipă,
Un culcuș pentru somn și-o oră-atinși de-a plânsului aripă,
O bucurie trecătoare după atâtea belele
Și chiote de râs niciodată numai suspin și jele;
Și asta se numește viață!
O coajă și un culcuș și dragostea se-înalță spre sublim,
Surâsul ne ține de cald, cu lacrimi ne răcorim;
Bucuria-i mai dulce când urmează unui necaz
Iar suspinul, după prea mult râs, e-aproape-o formă de extaz;
Și asta se numește viață!
poezie de Paul Laurence Dunbar, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre somn
- poezii despre pâine
- poezii despre plâns
- poezii despre iubire
- poezii despre bucurie
- poezii despre aripi
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.