Dora, marea mea dragoste, deocamdată, în neîncrederea mea, tu, care știi că nu pot spune nici "te iubesc", cutremurat de banalitatea conținutului niciuneia d...
Dora, marea mea dragoste, deocamdată, în neîncrederea mea, tu, care știi că nu pot spune nici "te iubesc", cutremurat de banalitatea conținutului niciuneia din clasicile formule ale îndrăgostiților, primește mărturia dragostei ce ți-o port. Ți-am făgăduit o paranteză. O deschid. Dacă-ți mai reamintești, știi desigur - fiindcă de spus, am spus-o că nu am frecventat niciodată femeia cu plăcerile tarifate. Și nu știu din care cine știe ce motive de tâmp snobism, sau dintr-un sentiment de voită supraevaluare. Nu! Ci pornind de la un raționament rece, logic, lămuritor. Eu, prin destin, am fost dăruit zbuciumului...
Leon Kalustian în scrisoare către Dora Aronovici (1932)
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.