Prospețimea
Atunci când este frig și plouă,
ești cu mult mai frumoasă.
Iar zăpada mă aduce
chiar mai aproape de buzele tale.
Secretul interior, cel nenăscut niciodată...
Tu ești prospețimea, iar eu sunt cu tine.
Nu îmi pot explica plecările
sau venirile tale. Tu intri deodată
și eu nu sunt nicăieri din nou,
Înlăuntrul măreției.
poezie de Rumi
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.