Undeva, departe, departe, unde numai cu închipuirea se poate ajunge, pe o pajiște mereu verde, șerpuită de un râu cu ape line și limpezi ca roua, se înălța o...
Undeva, departe, departe, unde numai cu închipuirea se poate ajunge, pe o pajiște mereu verde, șerpuită de un râu cu ape line și limpezi ca roua, se înălța odată un orășel. Avea casele îmbrăcate-n iederă, cu perdeluțe înflorate la ferestre și acoperișurile din țigle, colorate ca niște covoare cu țesătură măiastră. Turlele se avântau spre cer, atât cât să nu-i cuprindă amețeala pe copiii care se urcau în vârful lor.
Virgil Chiriac în Căluțul de lemn
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.