Fata împãratului, cu inima zdrobitã de mâhnire ºi obidã cã tot pe dânsa o punea la lucrurile cele mai grele, ºi fiind curatã în cugetul ei, se rugã lui Dumne...

Fata împãratului, cu inima zdrobitã de mâhnire ºi obidã cã tot pe dânsa o punea la lucrurile cele mai grele, ºi fiind curatã în cugetul ei, se rugã lui Dumnezeu cu credinþã ca sã o ajute sã sfârºeascã cu bine ºi slujba aceasta. ªi unde începu o ploaie d­alea de pãrea cã toarnã cu gãleata, ºi îndatã ajunse apa pânã la genunchile iepelor, apoi dete un îngheþ de nu se mai puteau miºca din loc. Vãzând minunea aceasta, fata împãratului mai întâi mulþumi lui Dumnezeu pentru ajutorul ce-i dete, apoi se puse de mulse iepele. Împãratul se topea de dragoste pentru Ileana Simziana ºi se uita la dânsa ca la un cireº copt; darã ea nici nu-l bãga în seamã, ci tot da, zi dupã zi, cu fel de fel de vorbe, a se cununa.

Petre Ispirescu în Ileana Simziana
Adãugat de Cornelia Georgescu
Voteazã! | Copiazã!