Marea în furtună
Gândurile mele
călătoresc pe valuri
și aud cum strigă marea
în brațele furtunii.
Încerc să mângâi vântul
cu privirile,
cu vorbe de dragoste,
cu sufletul bun,
dar furtuna nu se oprește.
Îmi trăiesc singurătatea,
devorată de zgomote,
că pot atinge abisul
cu degetele.
Răsare Luna
și aduce refluxul,
ce împinge spre mal
neliniștea mea.
Pe nisipul fierbinte,
urme de mare
căutând pacea...
poezie de Aneta Timplaru Horghidan din volumul de versuri Cântecul Sferelor (2015)
Adăugat de iany
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.