Aurica: Tovarășe judecător! Clientul meu are dreptul să știe că, deși sunt avocatul lui din oficiu, va trebui să mă plătească. Și pe dumneavoastră. Și dacă v...
Aurica: Tovarășe judecător! Clientul meu are dreptul să știe că, deși sunt avocatul lui din oficiu, va trebui să mă plătească. Și pe dumneavoastră. Și dacă va primi, să zicem, pedeapsa cu moartea, înainte de executarea sentinței va trebui să achite, suplimentar, contravaloarea celor cinci cartușe... (Se uită în dosar). Un cartuș românesc face trei lei și douăzeci de bani! (Calculează în grabă) Total, șaisprezece lei! Plus, cheltuielile de judecată...
Judecătorul: Pedeapsa cu moartea?
Aurica: Dumneavoastră hotărâți.
Judecătorul: Cred că e prea mult, având în vedere clemența regimului democrat al zilelor noastre. (Răsfoiește grăbit dosarul). Am înțeles că inculpatul a tăiat un vițel, proprietate personală... Vițelul era minor. Delictul se încadrează la pruncucidere!
Lupoi: Ce vițel, tovarășe judecător? Omul acesta a subminat puterea de stat...
Judecătorul (autoritar): Vă rog să nu vorbiți neîntrebat! Altfel voi cere să părăsiți sala de judecată.
Lupoi: Sala aceasta este biroul meu!
replici din piesa de teatru Rugul aprins, scenariu de Valeriu Butulescu (2013)
Adăugat de Simona Enache
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.