Și iarăși miezul iernii...
Și iarăși miezul iernii blând îmbie
La ceasul înălțării prin cuvânt!
Învesmântați în strai de poezie,
Ne-om aduna timid sub teiul sfânt,
Când iarăși nouri vor porni să cearnă
Slăvite imnuri - vrajă și eres -
Lumina slovei pace va s-aștearnă
Sorbind eternul... "nu m-ai înțeles",
Când iarăși codru' se va împle-ndată
De triluri care vin dinspre izvor...
Chemată la apel, oștirea toată
Îmbrățișa-va aprigul său dor.
Și iarăși răsădi-vom "floare-albastră"
Să lumineze veșnic pe mormânt!
Cât încă n-a murit iubirea noastră,
Ne fie leagăn preaslăvitu-i cânt!
poezie de Valeria Merca (14 ianuarie 2016)
Adăugat de Valeria Merca
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.