Tristețea a țesut între mine și ea puntea asemănării. Citeam unul în ochii celuilalt, ceea ce simțea fiecare, iar glasurile noastre repetau aceleași ecouri d...
Tristețea a țesut între mine și ea puntea asemănării. Citeam unul în ochii celuilalt, ceea ce simțea fiecare, iar glasurile noastre repetau aceleași ecouri din adâncuri, ca și când soarta ne-ar fi plămădit anume să fim jumătățile aceleiași ființe, cotropită de durere, la cea mai scurtă despărțire.
Khalil Gibran în Aripile frânte
Adăugat de Cecilia Ivanov

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.