* * *
De ce nu pot trăi fără tine?
Pentru că, vidul din mine se lărgește, treptat
Și-n aer plutește ființa ta vie,
E ceasul când alții se iubesc, se sfâșie
Și plouă de parcă și cerul s-a spart.
De ce nu pot trăi fără tine?
Pentru că, în mine sunt stânci și izvoare
Sunt deșerturi păzite de fluturi războinici,
Sunt ochii tăi mari și atât de statornici
Și dorul acesta, permanent, ce mă doare.
poezie de Adrian Abrudan
Adăugat de Adrian Abrudan
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Adrian Abrudan. [Vezi și următoarele:
- poezii despre viață
- poezii despre stânci
- poezii despre ploaie
- poezii despre ochi
- poezii despre iubire
- poezii despre fluturi
- poezii despre dor
- poezii despre deșert
- poezii despre ceas
- Ne poți propune o poezie de dragoste?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.