La spovedanie
- Îngenunche! zice popa
- Cum s-o fac, Măria Ta?!
Că piciorul meu, aista,
Este tot de tinichea.
- Și apoi cum să se ierte
Ce păcate ai făcut?!
Îngenunche! zice popa.
- Iar o luăm de la-nceput?!
Doar ce-mi vine o idee
Și întreb și eu, așa:
- Vrei să mă grijești, părinte?
Și apoi om mai vedea.
Pune-ți iute patrafirul
Până nu mă răzgândesc!
Zice popa: "Iartă-l, Doamne!
Drace, zău că mă crucesc!"
Intră popa, cum se cade,
În altar, ca Ăle Sfinte
Să-și aducă. Mă grijește,
Apoi spune: "Ia aminte!
Pupă moaștele acelea
Și-aste mâini să-i dai ceva
Din a ta milostivire!
- Sfinte, dar am palma grea!
- Fiule, cu greutate
A dus crucea pe Golgota
Și Iisus. Deci dă odată,
Fiindcă tu n-ai dat nici cota!
A cerut-o?! S-o primească!
Eu i-am spus de la-nceput.
------------------------------------
Să nu faci ce spune popa,
Că nu tot ce spune-i sfânt!
pamflet de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.