M-am îngropat în poezii...
M-am îngropat în poezii,
În clipele de cumpănă,
Durerea să n-o pot simți,
Versul mi-a fost lacrimă.
Și-am umplut albele coale,
Cu tristeți și-amărăciuni,
Rostite de buzele-mi pale,
Precum tăcute rugăciuni.
Am rostit chiar și blesteme,
Când sufletul mi-era păgân,
Prins în lanțurile grele,
Se lepăda de orice Stăpân.
În mine purtam poveri,
Ce atârnau ca bolovanii,
Eram sleită de puteri,
Fără rost îmi treceau anii.
De n-ar fi fost rima dragă,
Să-mi vindece rănile adânci,
Aș fi rătăcit pribeagă,
Plângând iubirea de atunci.
poezie de Andreea Vaduva
Adăugat de dory58

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.