Serenada Indiană
Te visam și m-am trezit din vis
După primul somn, când lejer
În sălcii respira zefirul,
Iar stelele luceau pe cer.
Te visam și m-am trezit din vis,
Și-apoi, fermecat, am pornit-o
Nu știu ce spirit m-a împins
Către fereastra ta, Iubito!
Mătăsuri subțiri se deslușeau
În aer, povestind de paradis,
Iar mireasma pinilor curgea
Asemeni gândurile dulci în vis;
Dacă suferința privighetorii
În propria inima moare,
Astfel și eu, să mă sting la sânul tău
Aștept cu nerăbdare.
O, ridică-mă din iarbă!
Mor. Leșin. Sunt pierdut aproape.
Lasă-ți iubirea-n săruturi
Să-mi plouă pe buze, pe pleoape.
Obrazul mi-e rece și palid
Tumultul inimii, cumplit:
O, lasă-mi inima la sânul tău,
Unde va exploda-n sfârșit.
poezie de P.B. Shelley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.