Trei pescari
Trei pescari au ieșit în larg, deși-n ziua-aceea n-ar prea fi vrut,
Navigând spre vest, în vremea ce soarele-apunea;
Fiecare se gândea la femeia care l-a iubit mai mult,
Iar copiii i-au urmărit pe valuri până-a răsărit întâia stea:
Pentru că bărbații trebuie să muncească, iar femeile să plângă,
Și la câștigul mic la masă multe guri or să se strângă
Chiar dacă valurile la bara portului neîncetat suspină.
Trei soții stăteau în turnul farului privind în depărtare,
Ele-au aprins fitilul lămpilor în seara prevestind dezastre,
Au văzut cum se-întărește vântul și cum vine ploaia în rafale,
Cum se rostogolesc norii vineți, spintecați de fugere albastre.
Dar bărbații trebuie să muncească, iar femeile să plângă,
Deși furtunile-s imprevizibile, iar apele adânci și noaptea lungă
Iar valurile la bara portului neîncetat suspină.
Trei leșuri zăceau pe plajă în nisipul strălucind sub soare
La ora mareei joase, în dimineața tânără ca o mireasă;
Iar femeile-și frângeau mâinile bocind cu lacrimi amare
Pe cei plecați, pe cei care nu se vor mai întoarce-acasă;
Pentru că bărbații trebuie să muncească, iar femeile să plângă,
Și-apoi vine uitarea, și cu uitarea somn bun pe partea stângă;
Și-apoi adio, tu, bară a portului și, voi, suspine lungi.
poezie clasică de Charles Kingsley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Votează! | Copiază!
Cartea "The Water Babies" de Charles Kingsley este disponibilă pentru comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la doar
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.