Să nu mă condamnați!
Să nu mă condamnați atunci când plâng,
Când uneori mai cad pe-al vieții drum...
Voi nu-nțelegeți cât de tare doare
Atunci când visul se transformă-n scrum...
Să nu mă condamnați atunci când tac
Căci vorbele pot fi de nu gândești
O armă ce-i perfidă și ucide
Încrederea când sincer mai iubești...
Să nu priviți la mine-ntrebători
Când voi căuta răspunsuri printre stele...
Simt inima în piept căutând ceva
Și voi găsi Lumina printre ele...
Iar dacă nu puteți să mă-nțelegeți
Când vă privesc cu ochi înrourați
Crezând în pace, dragoste și viață
Să m-acceptați dar... nu mă condamnați!!!
poezie de Maria Luca
Adăugat de Theo van Beck
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Maria Luca. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.