Adunare cu râvnă
Adunam cuvinte și expresii bizare
In tolba reveriei eminamente vie
Acolo pe meleaguri concludente
Se gângurea un destoinic pretext
Sub forma unui formular contemplativ
Și acolo se hrăneau cititorii de baștină
Adunam aforisme în plus la proverbe
Și cu ele se de delectau înțelepții
Adunam desăvârșirea în cuplete
Dar răsăritul strașnic cu străluciri
Determina mersul în cercuri gregare
De atunci planele si stele și particule
Ne dau rotocoale in tumultul inerției
Și adunam fără oprire și fără răstimp
Secvențele colaborau adesea pe margini
Și în centru sau pe ritmuri lingvistice
Luam șiruri fără sfârșit și fără de început
Și le însumam din imagini răstălmăcite
Și compuneam infinitul din fragmente
La rândul meu fără tăgadă de expresie
În varianta disimulării voit cumularde
Toți pentru unu și el tot pentru sine.
poezie de David Boia (29 iulie 2015)
Adăugat de David Boia
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.