Sonete pluvioase (I)
De-o săptămână ține-ntruna ploaia,
Și-mi pică-n pat, de sus, din bagdadie...
O noapte încă de-ar mai fi să ție
Nu m-aș mira să-mi cază-n cap odaia!
Avea simptome vagi de nebunie
Peninsula Balcanică... și d-aia,
De când s-aprinse-n Orient văpaia,
Pământul face hidroterapie!
Sau poate că divinul Mizantrop
A hotărât al doilea potop?...
Oricum ar fi, eu nu mă tem de moarte.
Dar când o-ncepe altă veșnicie,
Fac cerere să mă permute-n Marte,
C-aici avem prea multă igrasie!
sonet de George Topîrceanu din Migdale amare (1928)
Adăugat de Dan Costinaș

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.