Necazul vine câteodată
vino, necazule, dar vino singur!
necazul vine câteodată
cu troianul lui, iubito,
așa cum se întâmplă să vină și fericirile,
care vin toate deodată,
iar când vin așa cu prea multul lor,
nu mai păstrează în ele desfătarea fericirii,
cum și necazurile
îngrămădite unul peste altul
își slăbesc amărăciunea
spre capătul vieții, nu mai condamni
și nu mai aprobi,
te miri doar,
și, tot ce-ți rămâne atunci cu adevărat, iubito,
este că te-ai lăsat copleșit,
te-ai întroienit.
poezie de Mariana Didu
Adăugat de Mariana Didu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Mariana Didu. [
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.