Între o cană cu ceai și două gânduri
mama citește jurnalul de dimineață
își masează tâmplele
și tace
întoarce pagina
o dezosează
complet
dar
cuvintele rămân
aceleași
știu că nu
crede în știri
dar își clatină capul
în loc de alte cuvinte
și tace
se așează confortabil
pe marginea patului de lemn
întoarce ziarul
ca pe o scrisoare
de la tata
din umbletul buzelor
suspectez durerea
ce o prinde
dar tace
soarbe o gură din cana
cu ceai din vâsc-de-stejar
între două gânduri
mă privește
trage timpul înapoi
și-mi spune
vezi
s-a mai ușurat pământul
suntem tot mai ofiliți
și fiecare zi e la fel
numai oamenii nu sunt
și totuși
nu știu să mint
și nici nu port ochelari
ca aceștia...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi și următoarele:
- poezii despre cuvinte
- poezii despre știri
- poezii despre tăcere
- poezii despre timp
- poezii despre tată
- poezii despre scrisori
- poezii despre minciună
- poezii despre mamă
- poezii despre lemn
- Ai o scrisoare de dragoste frumoasă?
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.