Poate că adevăratul eu nu îl găsim în viața de zi cu zi, între lucrurile care ne condiționează și ne impun limite. Poate trebuie să ne îndepărtăm, măcar o vr...
Poate că adevăratul eu nu îl găsim în viața de zi cu zi, între lucrurile care ne condiționează și ne impun limite. Poate trebuie să ne îndepărtăm, măcar o vreme, de tot ceea ce ne ține legați. Și, la final de drum, ne simțim redați nouă înșine. Ne dăm seama de ce sau de cine ne-a fost atât de dor. Ca și când sufletul nu mai trebuie să se întoarcă pe dos în căutarea unei fărâme de trăire prin căptușeală, pentru că a primit deja un înveliș strălucitor (numai bun de prezentat la ceas de destăinuire), din pricina sau, mai bine zis, datorită mai multor ani scurși în direcția potrivită.
Anda Docea în Camere de hotel (aprilie 2015)
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.