Secunda eternă
Totul este să vezi libertatea născându-se,
învăluită în aburii facerii,
să-i auzi scâncetul înțepând cu lumină
secunda eternă,
să-i pipăi carnea începătoare a mugurilor,
totul e să-i simți respirația pasăre
la primul ei zbor și să spui:
minunea se-ntâmplă,
minunea se-ntâmplă...
Clipa desprinderii apelor,
murmurul netemător al secundelor,
ce poate fi mai aproape de sufletul
tânjind după nemărginire?
Credința în primăvară
slefuiește până la sânge;
din oameni ai așteptării
face eroi.
poezie de Florin Costinescu din Secunda eternă
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.