Din adâncul privirilor tale păgâne încă răsare soarele. Ești ispita mea, deliciul gândurilor îndrăznețe, implementate adânc în rigiditatea conștiinței tulbur...
Din adâncul privirilor tale păgâne încă răsare soarele. Ești ispita mea, deliciul gândurilor îndrăznețe, implementate adânc în rigiditatea conștiinței tulburătoare. Doar sărutările, menite să mângâie goliciunea trupului, întruchipează un suflet hoinar pe țărmul viselor mele făurite într-un amurg tardiv. Te respir și te gust flămândă de dor. Ești marea mea răcoritoare și briza dimineților toride. Străine, trăiesc în această inimă călătoare, urmându-ți pașii goi pe nisipul fin. Te aștept de multă vreme, să aștern fărâme de rouă peste gândul tău și tu, cu strălucirea zâmbetelor firave îmi aduci vara în suflet în fiecare zi.
Andreea Palasescu (17 august 2014)
Adăugat de Andreea Palasescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.