Îmbrățișează-mi sufletul cu atingerile dorului efemer. Sărută-mi ploapele ude și soarbe din gene tăcerea amintirilor, tăinuite într-o rațiune umbrită de orgo...
Îmbrățișează-mi sufletul cu atingerile dorului efemer. Sărută-mi ploapele ude și soarbe din gene tăcerea amintirilor, tăinuite într-o rațiune umbrită de orgolii. Lasă-mă să văd apusul soarelui în privirea ta senină ca o noapte de vară și să gust roua dimineților calde de pe buzele tale. Învață-mă să te iert, să lupt și să cred în sentimente pierdute. Și dacă vreodată voi vrea să plec, nu încerca să te opui. Doar sarută-mă și îmbrățișează-mi inima cu iubirea ta...
Andreea Palasescu (23 aprilie 2015)
Adăugat de Andreea Palasescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.