Durere nemărturisită
Ne-mpotmolim în nisipoase umbre,
Cerul se-nlăcrimează a furtună,
De plumb, priviți cum pleoapa ni se umple!
Durerile priviți cum se adună!
Murim tăcut cu fiecare clipă,
Ne-nmormântăm în proria cenușă,
De-acuma pleoapa nu se mai ridică
Și nimeni nu mai vrea să bată-n ușă.
La tâmple cad și fulgere și cețuri...
Uitate umbre pier în depărtare,
Este târziu și ne rănim cu versuri
De sentimente cutremurătoare.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Culorile sufletului
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.