* * *
Anume... n-am venit.
Nici tu.
Noi ne-am gasit
in acel tainic labirint
de facle stinse;
eu - ratacit.
Si... tu.
Ne-am intalnit si s-a facut
LUMINA.
De ce nu stai ca sa-ti arat
adevaratele poteci?
Si cate-aveam sa-ti spun...
Drum bun!
De voi striga in urma ta,
nu te uita-napoi, ca totu-i bine:
facliile-s aprinse
si-s... la tine!
poezie de Ernest Maftei
Adăugat de El

Votează! | Copiază!
| Orhidee [din public] a spus pe 24 septembrie 2021: |
Am cautat aceasta poezie publicata, oare exista undeva? Am citit-o in adolescenta si am ramas cu ea in minte.
Eu mi-o amintesc asa:
Anume n-am venit.
Nici tu.
Noi ne-am gasit in acest tainic labirint cu facle stinse.
Eu ratacit. Si tu.
Ne-am intalnit si s-a facut lumina.
Acum, cand inima mi-e plina, tu pleci.
De ce nu stai ca sa-ti arat adevaratele poteci?
Si cate-aveam sa-ti spun...!
Drum bun!
De voi striga in urma ta, nu te uita-ndarat, ca totu-i bine!
Facliile-s aprinse
si-s la tine. |