Postbiografie
Olimpiei-Octavia
De-o vreme, locuiesc în altă casă
- Cea care-a fost și încă e a mea -
Stau pe alt scaun, m-așez la altă masă,
Mâncarea-i alta, râncedă, și rea.
Și strada-i alta. Altu-i și orașul.
Pe cale, mulți mă-ntreabă: "Nu saluți?"
Dar mi-am uitat și-amicul, și vrăjmașul.
Toți cunoscuții-mi sunt necunoscuți.
S-au șters din minte nume și prenume.
De când tu nu mai ești, mi-e tot mai greu.
Trăiesc pe alt meleag, în altă lume,
Și cel care trăiește nu sunt eu.
poezie de Eugen Dorcescu din ziarul "Națiunea" din București (3 martie 2015)
Adăugat de anonim
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.