Se clatină un gând
Se clatină un gând
Și cade, apoi piere,
Iubirea-i când și când
Otravă, dar și miere.
Îmi intră-n inimă
Și-mi dă aripi să zbor,
Apoi cu patimă -
Rămân și cu mult dor!
Și vreau să mă tratez,
Dar nu e nici-un leac,
Și tot mai mult oftez
Și sufăr cât un veac...
Ce poate fi mai rău
Când iubești cu credință?!
- Să vezi sufletul tău
Pierzându-se în suferință!
poezie de Răzvan Isac (1 martie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.