Stalingrad (Soldatule, nu plânge, nu plânge, camarade)
Soldatule, nu plânge, nu plânge, camarade,
Ne-om intoarce teferi și de-această dată
Ale noastre iubite spune-vor balade
Despre vitejie, luptă și dragoste curată.
Ce puțini am rămas din al nost' pluton!
Suntem câțiva oameni, restul au căzut,
Ne vor trimite, cred, un ultim avion
Ce ne-ar putea scoate din necunoscut.
De nu, ne vom bate până-n ceas de moarte,
Ca leii vom lupta, și-n cea din urma clipă,
Nu te mai gândi că izbânda e departe,
Vom răzbi-împreună sau vom pieri-n echipă.
Acum ni-i cel mai greu, suntem încercuiți,
Și mie îmi este dor de acele vechi parade,
De-un lucru-s însă sigur, nu vom fi umiliți,
Nu mai plânge, frate, la luptă, camarade!
poezie de Alex Dospian (februarie 2015)
Adăugat de Alex Dospian
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.