Nu sunt nimic. Nimic decât o siluetă luminoasă, pe terasa unei cafenele, în seara aceea. Așteptam să se oprească ploaia, o aversă care începuse chiar în clip...
Nu sunt nimic. Nimic decât o siluetă luminoasă, pe terasa unei cafenele, în seara aceea. Așteptam să se oprească ploaia, o aversă care începuse chiar în clipa în care Hutte se despărțea de mine.
începutul de la Strada dughenelor întunecoase de Patrick Modiano (1978), traducere de Șerban Velescu
Adăugat de Dan Costinaș

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.