Bun
Am cunoscut bunu' în persoană;
Am cunoscut femeie, am cunoscut mamă.
Și tată am cunoscut, am cunoscut soră...
Și-o țară ce mă vrea oricum, mă suportă oră cu oră.
Câți câini am cunoscut, i-am crescut, m-au crescut
Și mă iartă mereu... să mă aibe nu cerșesc vreun avut.
Și Dumnezeu nu m-aude că-l neg, nu mai cred
Și înger îl am sigur, că-s încă, în viață purced.
Și am cunoscut bine suprem aproape, prin străini,
Unde am cunoscut casă, m-am cunoscut singur, cu bune și vini.
Am cunoscut, înfiorat de atât adevăr, bunătate...
Mă transfigur în jur, mă dau tot... bun, să fie o eternitate!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (30 mai 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre îngeri
- poezii despre vinovăție
- poezii despre viață
- poezii despre tată
- poezii despre religie
- poezii despre mamă
- poezii despre iertare
- poezii despre femei
- poezii despre câini
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.