Nimfa eternei copilării
Iubire,
M-am întins lângă sufletul tău frumos
Ca o răsură de trandafiri sălbatici
Din care-mi smulgi un braț ca amintire
Dintr-un un rug de roze prinse-nmbrățișări
Roze sărutate doar de soare-n tainice visări
Și-am pornit apoi să-ntâmpin inima-ți de jar
Să-ți pavez cărarea inimii cu ruguri aprinse de iubire,
Prin care să pășești pe poarta nașterii timpului mirific
Zvâcnind din timpul acesta existențial
Trecând prin vămile cerului de opal
Spre timpul altei veșnicii...
Ca o nimfă a rozelor din eterna-mi copilărie...
poezie de Mariana Didu
Adăugat de anonim

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.