Așteptare în idilă
Cu ochii stau la geam și aștept să treci pe strada mea,
Ca într-o întâmplare dintr-un basm cu zâne și minuni,
Să vii să-mi cauți numărul la casă, azi, nu luni...
Că-i prea târziu, începe școala, toți te vor, te-ar vrea.
Nu mă despart de la fereastră, îs nemâncat, n-aud
Nici că mă cheamă ai mei, am parcă și vedenii
De bucle blonde, unduind pe umeri galbenul poienii,
'mi înfiorând narine, nălucire de-un trup crud.
Încet, încet, speranța se îndoiește, picuri mari îmi curg,
Pe-o pâclă, ce mi-o șterg cu inima în zbatere de aripă,
Ca pasărea ce crede bobul aruncat, prinzând alică
Și m-ascund, tot la fel, timidu', în rana de-un amurg...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (7 aprilie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.