Stând de pază
Când mi-am făcut calcul cât sunt,
am găsit spațiu mult, din tine ocupat
pe un piedestal,
un minaret în care locuiești, loc sfânt
și cui mă închin neîncetat,
eu, un bonzai oriental,
ce te apăr, stând de pază,
să-ți rămân, în deșertul rătăcind, o oază...
mai plec și sol de gând,
din când în când,
în beduin,
să văd, să simt până și-un gând hain,
de s-ar putea reprezenta, în al tău destin...
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (5 aprilie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.