Profeții
Profeții ne-au deschis calea,
Noi am venit să dezvirginăm istoria,
Care este o matroană cu experiență,
Ea strigă, m-ați nenorocit, m-ați dezonorat,
Noi nu o credem, nu vrem să o credem,
Bem bere, râdem, aruncăm bombe de presă,
suntem mereu imberbi, deși
există pietre cu lumina lor proprie,
zilele și nopțile sunt precum adevărul și speranța,
precum minciuna și disperarea,
simt în lucruri cum crește o stavilă,
dragonii meditează și ei, statuile meditează și ele,
uneori se prăbușesc din cauza meditației.
Am întâlnit un gnom, l-am străpuns cu un ac,
Regret, era multiplicabil.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.