Iarna
Totu-n jur a amorțit,
Satul parcă-i adormit,
Iar omătul, negreșit,
Casele-a acoperit.
Fulgii mari plutesc prin aer,
Se încaieră-ntr-un caier,
Baba-Iarna mereu cerne,
Peste câmpuri, fulgi, alene...
Săniuțele, acuși,
Se zăresc pe derdeluș
Iar pe străzi și-n sus și-n jos,
Drumul e alunecos.
Prunci fac larmă, țipă, râd,
Se împing și se ascund,
Cad și iarăși se ridică
Și mai tare parcă țipă...
Veselie-i și-n ogradă!
Iată "omul de zăpadă"!
Morcovul e nas... Și-o oală
E șepcuța de la școală.
Ninge-ntr-una de aseară
Cu fulgi mari, pufoși, vioi
Și distracția e-n toi,
Babă-Iarnă, Babă-Iarnă,
Bine ai venit la noi!
poezie pentru copii de Maria Nina Mihăiță din Lumea copilăriei
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.