Bocetul haiducului
Calul meu fără zăbale,
Cu doi îngeri la picioare
Cum mă bate dinspre tine
Moartea mea cu lacrimi line.
C-am plecat pe-un deal năuc
Să mă fac pană de cuc
Și te-am lăsat priponit
De o cumpănă de mit
Soarele să te-năimească
Noaptea să te vălurească.
Doamne, murgul meu de moarte
Doar o cruce mă desparte
De coama ta tremurată
Peste vama niciodată.
Murgule, dacă te-aș pierde
M-aș face lucernă verde
Să mă pască-n sus de rai
Hergheliile de cai.
Dar ești frate priponit
De o cumpănă de mit
Și eu sunt salcă uscată
Lângă vama niciodată.
poezie de Petre Ivancu din Fotografii imaginare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Votează! | Copiază!
Nu este introdusă data nașterii pentru Petre Ivancu. [Vezi și următoarele:
- poezii despre cai
- poezii despre îngeri
- poezii despre verde
- poezii despre vamă
- poezii despre picioare
- poezii despre noapte
- poezii despre haiducie
- poezii despre cruce
- poezii despre Soare
1 Filică Grădinariu [din public] a spus pe 24 mai 2014: |
| Frumos, domnule poet, foarte frumos! F E L I C I T Ă R I! |