Este, cerule, o crimă să iubești prea bine?

Este, cerule, o crimă să iubești prea bine?

citat clasic din
Adăugat de Adriana PleșcaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Votează! | Copiază!

Distribuie
în alte limbiTextul original este scris în limba engleză. Dacă îl găsești, îl poți adăuga la En.Citatepedia.ro. Dacă există deja, ne poți semnala pagina, ca să creăm legătura.
cumpărăturiCartea "An Essay on Man Hardcover" de Alexander Pope este disponibilă pentru comandă online la 102.99 lei.

 

1
Iulia Mirancea [utilizator înregistrat] a spus pe 29 decembrie 2014:
Această întrebare, mă frământă și pe mine, maestre Alexander! Unii susțin că, ar fi împotriva rațiunii!
Că meriți, chiar, să fii răstignit, pentru asta!
2
Agamiță [din public] a spus pe 30 decembrie 2014:
Lady,

Răstignirea s-a ieftinit enorm.
A devenit o figură de stil.
Un artificiu electoral.

Epigonii lui Iisus
stau la coadă
în fața unor cruci imaginare.

În Filipine
am văzut credincioși
care, de Sărbătorile Pascale
erau răstigniți public,
la cererea lor, desigur,
dar în locul clasicelor piroane
(cuiele sunt pentru garduri!)
erau legați cu niște curele.

Unul a cerut să i se bată piroane
(subțiri și sterilizate)
prin curele,
după ce medicul i-a anesteziat
membrele.

Personal,
am oroare
de răstignirile teatrale.
În toate văd încercări stângace
de identificare cu Mântuitorul.

Calvarul Său ete Unic
și trebuie să rămână Unic

Și,
dacă vreți,
am oroare de răstignire
în general,
în care văd un act
de barbarie și de cruzime fără margini;
este ceea ce Consiliul Național al Audiovizualului
numește "scene drastice",
și limitează, prin lege, difuzarea.

Lady!
Ei nu vor să te răstignească.
Ei aruncă în tine cu pietre.
Asta face Vulgul,
din toate timpurile.

În fața acestor jalnice făpturi
(nu creaturi!) poți doar să spui:
"O, sfântă simplitate!"

Sunt vorbele lui Jan Hus,
văzând cum se înghesuiau țărănoii "credincioși"
să aprindă rugul
pe care a ars unul din cei mai mari Reformatori
ai Istoriei.
3
Iulia Mirancea [utilizator înregistrat] a spus pe 30 decembrie 2014:
Milord,

Apreciez gestul dumneavoastră nobil, de a-mi neutraliza un presupus prospect de intenție!

Ca de obicei, extrapolați și vă expuneți propriul punct de vedere,
diferit de ideea propusă de mine! Îmi aruncați ipoteza în conul de umbră al vinovăției!
Țineți morțiș să mă eclipsați?

Eu n-am nicio treabă cu sacrilegiul crucificării!
Și nu mă dau în vânt după martirizări inutile!

Pe mine mă interesează strict, prezumția vinovăției de a iubi "prea bine"!

Dacă cineva dă cu pietre în "tine" (adică mine), e treaba lui!
Va răspunde și va fi judecat de cine trebuie!
4
Agamiță [din public] a spus pe 30 decembrie 2014:
Lady,

Recunosc.
De regulă, când scriu ceva
îmi exprim propriul punct de vedere.

Rar vorbesc în numele altora
și niciodată în numele tuturor.

Când exprim puncte de vedere
străine,
fie trimit la sursă,
fie recurg la ghilimele.

Faptul că vă fac,
din propria-mi piele,
scut
nu înseamnă că vreau
să vă eclipsez.
Vreau să vă apăr.

În zadar încercați
să vă iluminați
detractorii.

Apărându-vă,
nu folosesc sabia,
ci bățul.
(recurg la sabie doar
în lupta cu nobilii).

Multe necazuri
vi se trag
de la imprecizia verbului
"a iubi".

Aici româna
are serioase lacune.
Folosim același verb,
indiferent dacă ne adresăm
femeii iubite, sau Iubitului Dumnezeu.

Spaniolii,
prin querer și amar
diferențiază lucrurile.

La iberici,
când îi spui unei femei
"te quiero" (te vreau!),
aceasta freamătă de emoție.
A-I spune lui Dumnezeu "Te quiero, Mi Dio"
este o blasfemie.

Oamenii, în general nu trebuie,
nici iubiți, nici urâți.
Trebuie doar respectați.

Acest respect distant
pe care îl vedem la nemți,
și pe care noi îl numim "răceală".

Pentru că temperamentele balcanice
știu să facă doar două lucruri:
să strângă în brațe sau să strângă de gât...

Mizantropia,
la fel ca filantropia,
sunt situații limită.
Intră în categoria fobiilor,
sunt la un pas de patologie.

Turma trebuie înțeleasă
și respectată.
Pentru că la vot,
turma,
fiind mai numeroasă,
are tot timpul câștig de cauză.

Cine iubește turma
va avea pe veci
mirosul ei inconfundabil.

Sociatatea este
și trebuie să rămână stratificată.

Din omogenizarea comunistă
a societății n-a ieșit nimic.

Nu vă puneți
mari speranțe
în Justiția de Apoi.
Până acum a dat
doar sentințe în anulare.
5
Iulia Mirancea [utilizator înregistrat] a spus pe 31 decembrie 2014:
"Din sfera mea venii cu greu
ca să te-ascult și-acuma"

Ah, domnule Hiperion
"ce din genuni" ați coborât, pentru mine,
o biată turmofilă, ingrată!

Sunt la picioarele dumneavoastră, milord!
Ce să fac pentru domnia voastră?
Unde să vă mai așez?
A mai rămas ceva în care nu v-am „reținut”?

Ce să MAI facă, o biată ingrată,
al cărei protagonist sunteți,
în cel puțin zece poezii
și în câteva zeci de citate?

Și care, cu toate astea,
habar n-are ce înseamnă cuvântul „iubire” ...!

Cum să răscumpăr pielicica, pe care,
tocmai ați sacrificat-o pentru mine, Sir?
Plecăciune eternă, domnule!

Și ziceți că, ibericele „freamătă de emoție”... ...
Nu, zău! Așa face iberica dumneavoastră,
atunci când îi spuneți ... ?!
Dar dumneavoastră, nu-i ziceți că
"femeile cad ușor", nu-i așa Sir?

Interesant! Păi, poate, iberica aia a dumneavoastră,
mi-o fi citit poezia, "Domnule, te iubesc"!
Adică, mi-a plagiat simțămintele!

Domnule, mă decompensați!

Sir ... ce căutați pe Pământ?!
6
Agamemnon [din public] a spus pe 31 decembrie 2014:
Lady,

Știu exact
ce caut pe Pământ.

Sunt un cavaler rătăcitor.
Un Don Quijote,
cu studii temeinice în domeniu.

Dulcineea mea este
Limba Română Pură și Cultă.
De aceea fac alergie,
atunci când văd cum o maltratează
anumiți mocofani cu veleități literare.

Ce m-a frapat la Tine
și m-a condus spre tabăra Ta
este tocmai modul impecabil
în care scrii, simți și gândești românește.

Când cineva Te lovește,
reacționez dur.
Mi se pare că respectivii
lovesc în însăși Limba Română.

Am prevenit morile de vânt,
și liota de porcari,
catârgii și rândași.

Nu vă atingeți
de Dulcineea mea,
neisprăviților...
7
Iulia Mirancea [utilizator înregistrat] a spus pe 31 decembrie 2014:
Sir ... sir ...

Mă chinuiți inutil, sir!
Văd că vorbiți la prezent,
Ca și când el ar fi infinit ...

Dar mai sunt doar câteva ore ...
Și, totul va fi trecut ...

Un trecut care mă doare
mai mult decât ați putea accepta!

Sir, eu știu mai bine decât dumneavoastră,
ce căutați pe Pământ!

Ați apărut în viața mea,
când aveam cea mai mare nevoie
de dumneavoastră!

În acești aproape trei ani,
omenii pe care eu îi iubesc atât de mult,
m-au sfârâmat în mii de milioane de neutroni,
chiar în timp ce îi divinizam!

Dar un Angelus, de nu știu unde venit,
a adunat de pe jos fiecare părticică
și mi-a realcătuit ființa!

Cum să nu simt ... ceea ce simt ...(?!)
Vă mulțumesc, sir!

Sirele meu,
care "nu iubește" deloc, oamenii!

Așa cum v-am promis,
mai am ceva să vă dăruiesc ...

Comentariu

Numele (obligatoriu)

Adresa de e-mail (nu e publicată, este important să fie scrisă corect)

Dacă ai cont în Forum, este valabil și pentru comentarii sau alte facilități. Autentificare »

Comentariul trebuie să aibă un ton civilizat și să se refere la subiectul citatului, altfel va fi șters. Pentru mai multe informații despre criteriile pe care trebuie să le respecte comentariile, citiți Regulamentul.

Pentru a discuta despre alte lucruri decât cele care respectă tematica acestei pagini, se poate deschide un subiect în Forum.

♥ Cum pot ajuta?

Discuții similare în Forum

[Versuri] Tabloul vieții by Baila Dorina 23 January 2019, 08:47:39
[Filozofie] Răspuns: Muzica, eterna iubire by acdc 30 October 2016, 17:38:34
[Filozofie] Răspuns: Muzica, eterna iubire by kafka 28 October 2016, 18:01:26
[Filozofie] Muzica, eterna iubire by acdc 15 October 2016, 15:24:52
[Lecturi] Alexandru Lapusneanul by Oana Tinu 15 January 2015, 13:28:43
Mai multe în Forum »

Fani pe Facebook