Cu fiecare zi suntem mai singuri. Ce grea și ce ușoară trebuie să fie ultima!
Cu fiecare zi suntem mai singuri. Ce grea și ce ușoară trebuie să fie ultima!
Emil Cioran în Amurgul gândurilor (1940)
Adăugat de Lucian Velea

Votează! | Copiază!

Cartea "Caiete 1957-1972" de
Emil Cioran este disponibilă pentru
comandă online cu o considerabilă reducere de preț, la
-99.00- 74.99 lei.
| isolda [din public] a spus pe 19 noiembrie 2008: |
| atunci la cat timp sunt condamnata sa-mi tot retraiesc ultima zi? |
| free2lovetoday [din public] a spus pe 1 mai 2009: |
intreb exact acelasi lucru ca si isolda
frumoasa cugetare! |
| daniel stanciu [din public] a spus pe 23 noiembrie 2011: |
| Cu fiecare zi suntem tot mai batrani. Singuratatea nu se accentueaza cu varsta decat daca ne traim viata gandindu-ne exclusiv la moartea proprie (asa cum face ursuzul Emil). Cand ne gandim (si mai ales cand intelegem) ca si ceilalti traiesc o drama similara, nu ne mai simtim singuri. Devenim solidari ca niste condamnati la moarte care, mai mult sau mai putin galagiosi, pasim spre esafod. Exeprienta comuna a mortii nu ne desparte de ceilalti, ci ne apropie. Pe masura ce trece timpul suntem mai aproape de ceilalti. Asta in cazul in care nu am traim toata viata admirandu-ne in oglida sau in ochii holbati de incantare de a ne cunoaste ("Ce minune ca esti, ce intamplare ca sunt") ai altora. |