Visuri
Vreau o societate nouă,
În care cartea să primeze,
Nu numai hoți să protesteze...
Furând cu mâinile amândouă
Doresc balanță, echitabil,
Nu comunism, săraci egali,
Conduși de schizo' infernali...
Lozinci, cu creier incapabil!
Tânjesc jalonul de valoare
Ce-ar măsura palme bătute
Și minți cu suflete umplute...
Că proști conduc și doare, doare!
Visez c-o zi voi fi-ntr-o țară
Dorită obcină de-o lume
Din naștere, cu-același nume,
C-o graniță, cât tot... afară!
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (29 octombrie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Votează! | Copiază!
Vezi și următoarele:
- poezii despre visare
- poezii despre dorințe
- poezii despre valoare
- poezii despre sărăcie
- poezii despre suflet
- poezii despre proteste
- poezii despre prostie
- poezii despre naștere
- poezii despre mâini
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.