Umbre și lacrimi
am trăit și trăiesc printre lucruri
iar lucrurile acestea își cară
printre ziduri umbrele
fără de care
nu ar fi fost privilegiul de a exista
dincolo de toate acestea
doar zvonurile trec
peste urmele-adâncite în rană
ca și cum aș fi vinovat
de tot ce s-a pierdut
între lacrimă și durere
e târziu și cerul apune
aerul puțin și el sufocă întâmplarea
s-ar putea ca cineva să mă imite
însă jumătatea mea
(aflată în derivă)
încearcă o nouă trecere
și s-ar mai putea ca infinitul
să-mi grăbească plecarea...
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Votează! | Copiază!
Textul original este scris în limba română.Vezi poezii despre viață, poezii despre vinovăție, poezii despre infinit, poezii despre existență, poezii despre durere, poezii despre depășire sau poezii despre aer
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.