Cu fiecare adversar ucis, războinicul mai capitaliza niște "raze de lumină": avea atâtea câte pene la banderolă, dar n-avea niciodată tot pe-atâtea suflete (...
Cu fiecare adversar ucis, războinicul mai capitaliza niște "raze de lumină": avea atâtea câte pene la banderolă, dar n-avea niciodată tot pe-atâtea suflete (tratatul rezerva două pagini rațiunilor insondabile ale distribuirii sufletelor și "razelor de lumină"; din păcate, se pare că n-am înțeles nimic din asta, pentru că în notele mele nu fac decât această scurtă mențiune). Pretutindeni există raze de lumină, în omul alb și în lupul de prerie, în întreitul strigăt al cucuvelei și în buruieni. Dar nu există decât o mie de miriade de suflete, iar unele dintre ele se odihnesc de veacuri. Asta înseamnă că rămân întotdeauna niște suflete nefolosite. Cât despre întreitul strigăt al cucuvelei, e un semn prevestitor de moarte la indienii Sioux.
Ioan Petru Culianu în Pergamentul diafan
Adăugat de Cornelia Georgescu

Votează! | Copiază!
Nu sunt comentarii până acum. Ne-am bucura să vedem o primă impresie despre textul de mai sus.